Vezi materialul complet în format PDF.

See the full English version of the document in PDF.

Modificări pe scurt:

Modificări privind valorile tichetelor culturale – Ordinul nr. 369/624/2026 privind stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul I al anului 2026 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 258 din data de 1 aprilie 2026.

Instituirea unei reduceri temporare a nivelului accizei aplicabil motorinei și a unor măsuri privind sprijinul populației și economiei pe durata situației de criză  – Ordonanța de urgență nr. 24 privind reducerea temporară a nivelului accizei aplicabil motorinei și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 272 din data de 3 aprilie 2026.

Modificări privind obținerea atestatului de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice, tutun și produse energetice  – Ordinul nr. 432/756 privind aprobarea condițiilor pentru obținerea atestatului de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice — benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili, a procedurii de înregistrare, precum și a modelului și conținutului unor formulare a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 263 din data de 1 aprilie 2026.

Ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi – Legea nr. 60 privind ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din data de 30 aprilie 2026.

Modificări privind înregistrarea sediilor secundare ca plătitoare de salarii – Ordinul președintelui ANAF pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a sediilor secundare ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 329 din data de 24 aprilie 2026.

Alte noutăți de interes:

Modificări privind monitorizarea antrepozitarilor și importatorilor autorizați cu risc fiscal – Ordinul comun al președintelui ANAF și AVR nr. 435/759 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 262 din data de 1 aprilie 2026.

Modificări privind formularul 224 – Ordinul ANAF nr. 507 pentru modificarea Ordinului președintelui ANAF nr. 3.780/2017 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 319 din data de 22 aprilie 2026.

Modificări pe larg:

Modificări privind valorile tichetelor culturale (Ordinul nr.369/624/2026)

• Valoarea sumei acordate lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale pentru primul semestru al anului 2026 este de maximum 250 RON/lună, respectiv 490 RON/eveniment;
• Valorile menționate se aplică și pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2026.

Instituirea unei reduceri temporare a nivelului accizei aplicabil motorinei și a unor măsuri privind sprijinul populației și economiei pe durata situației de criză  (Ordonanța de urgență nr. 24/2026)

Acciza la motorină

• Nivelul accizei pentru motorină se reduce de la 2.804,29 RON/1.000 de litri la 2.504,29 RON/1.000 litri, respectiv de la 3.318,74 RON/tonă la 2.963,70 RON/tonă.

Taxă de solidaritate

• Se introduce o contribuție de solidaritate pe perioada situației de criză, pentru:
  • operatorii economici, titulari de acorduri petroliere, care extrag țiței din zăcămintele situate pe teritoriul României și obțin venituri din comercializarea acestuia;
  • operatorii economici, titulari de acorduri petroliere, care extrag țiței din zăcăminte situate pe teritoriul României și care, direct sau prin persoanele afiliate obțin venituri din comercializarea produselor energetice (benzină, motorină, kerosen, păcură, GPL).
• Contribuția de solidaritate se datorează exclusiv pentru lunile în care prețul mediu lunar al țițeiului depășește nivelul de 70 USD/baril.
• Cota contribuției de solidaritate este între 1,5% și 9,9%, în funcție de intervalul de preț mediu lunar al țițeiului Brent.
• Contribuția de solidaritate se calculează, se declară și se plătește lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează.
• Operatorii supuși contribuției de solidaritate trebuie să țină evidențe documentare specifice, iar nerespectarea acestei cerințe atrage amendă de la 200.000 RON la 1.000.000 RON.

Prețul la combustibil

• Operatorii economici care comercializează benzină și motorină cu amănuntul pot majora prețurile de vânzare cel mult o singură dată într-o zi, până la ora 12:00.
• Nerespectarea măsurii se sancționează cu amendă de la 100.000 RON la 500.000 RON.

Modificări privind obținerea atestatului de distribuție și comercializare angro de băuturi alcoolice, tutun și produse energetice (Ordinul nr. 432/756/2026)

• Sub noile condiții intră operatorii economici care intenționează să comercializeze angro produse energetice cu depozitare și produse energetice fără depozitare sau să distribuie și să comercializeze angro băuturi alcoolice și tutun prelucrat.
• Operatorii care doresc să obțină acest atestat trebuie să respecte condiții referitoare la codul CAEN, absența inactivității, absența faptelor penale în cazierul administratorului, îndeplinirea obligațiilor fiscale, etc., precum și să constituie garanții în cazul anumitor produse.
• Atestatul este valabil pentru o perioadă de 36 de luni de la data începerii valabilității.
• Atestatul poate fi revocat de autorități în anumite condiții, iar o nouă cerere poate fi depusă după o perioadă de 6 luni.
• Ordinul introduce și un model actualizat de cerere înregistrare și formate noi pentru atestatul de înregistrare, în funcție de categoria de produs.

Adoptarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi (Legea nr. 60/2026)

• Convenția implementează regula de supunere la impozitare (STTR) din cadrul soluției OCDE/G20 privind Pilonul II, destinată combaterii erodării bazei impozabile și transferului profiturilor (BEPS).
• Aceasta se aplică acordurilor existente pentru evitarea dublei impuneri și le modifică automat, fără a necesita renegociere bilaterală între state.
• Regula STTR conferă statului sursă dreptul de a impozita anumite venituri atunci când acestea sunt impozitate în statul de rezidență al beneficiarului la o cotă efectivă sub nivelul minim de 9%.
• Impozitul suplimentar datorat în statul sursă este limitat la diferența dintre cota minimă de 9% și cota efectivă aplicabilă în statul de rezidență, aplicată asupra venitului brut.
• Veniturile acoperite de regula STTR includ, în principal, dobânzi și redevențe, dar și o gamă extinsă de plăți intra-grup, precum plăți pentru distribuție de produse/servicii, prime de asigurare și reasigurare, comisioane de finanțare, chirii pentru echipamente și venituri din servicii.
• Aplicarea regulii ține cont de cota efectivă de impozitare, inclusiv de eventuale regimuri preferențiale (ex. scutiri, deduceri sau credite fiscale), care pot reduce nivelul impozitării sub pragul de 9%.
• Regula nu se aplică în anumite situații expres prevăzute, inclusiv în cazul plăților către persoane fizice, fonduri de pensii, entități înființate și menținute în scopuri religioase, caritabile, științifice, etc.
• Prevederile STTR produc efecte, începând cu primul an fiscal care începe după expirarea unei perioade de 6 luni de la intrarea în vigoare a Convenției pentru jurisdicțiile contractante relevante.

Modificări privind înregistrarea sediilor secundare ca plătitoare de salarii (Ordinul președintelui ANAF nr. 508/2026)

• Prevederile Ordinului se aplică contribuabililor care au organizate unul sau mai multe sedii secundare ca plătitoare de salarii și de venituri asimilate salariilor.
• Se disting două categorii de sedii secundare, după cum urmează:

i. Sedii secundare organizate pe raza teritorială a aceleiași unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale cu domiciliul fiscal;

ii. Sediile secundare organizate în alte unități administrativ-teritoriale față de cea a domiciliului fiscal.

• Sediile de la punctul i. trebuie declarate în termen de 30 de zile de la organizare prin intermediul formularului 060, iar impozitul pe venit aferent acestor sedii se declară și se plătește sub codul fiscal al contribuabilului.
• În cazul sediilor de la punctul ii., contribuabilul are obligația de a solicita înregistrarea fiscală a acestor sedii în termen de 30 de zile de la înființare, prin formularul 060.

În situația în care sunt organizate mai multe sedii secundare pe raza teritorială a aceleiași unități administrativ-teritoriale, contribuabilul trebuie să desemneze un sediu secundar desemnat și solicită înregistrarea fiscală a acestuia.

Impozitul pe venit datorat de fiecare sediu secundar/sediu secundar desemnat se declară în formularul 112 și se plătește pe fiecare cod fiscal al sediului secundar/ sediului secundar desemnat.

• Contribuabilii care au mai multe sedii secundare deja înregistrate fiscal în aceeași unitate administrativ-teritorială, trebuie să depună formularul 060 până la 30 iunie 2026.

Alte noutăți de interes:

Modificări privind monitorizarea antrepozitarilor și importatorilor autorizați cu risc fiscal (Ordinul nr. 435/759/2026)

• Ordinul prevede că monitorizarea antrepozitarilor autorizați și importatorilor autorizați de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat va presupune:
  • Verificarea constituirii garanției din valoarea accizelor aferente cantității ce urmează a fi expediată/importată;
  • Confirmarea plății anticipate a accizelor pentru fiecare livrare sau deplasare, prin verificarea documentelor de plată direct cu Trezoreria Statului;
  • Raportarea lunară, până pe data de 5 a lunii următoare, a situațiilor privind achizițiile și livrările/deplasările, pe baza cărora ANAF verifică dacă acciza declarată și acciza efectiv plătită sunt concordante.

Modificări privind formularul 224 (Ordinul ANAF nr. 507/2026)

• Prin acest ordin se actualizează formularul 224 prin includerea unor venituri suplimentare precum: contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive, contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale, contribuțiile la produsele de paneuropene de pensii personale, etc.

Declarația pe proprie răspundere privind cantitatea de produse accizabile eliberată pentru consum (Ordinul ANAF nr. 438/2026)

• Se aprobă modelul și conținutul declarației pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile intenționată a fi eliberată pentru consum și se introduc noi modele de declarație pe propria răspundere privind cantitatea de produse accizabile pe care operatorii intenționează să:
  • Expedieze (în cazul antrepozitarilor autorizați care prezintă risc fiscal ridicat);
  • Importe (în cazul operatorilor economici care au calitatea de importatori autorizați care prezintă risc fiscal ridicat);
  • Elibereze pentru consum, (în cazul operatorilor economici care sunt înregistrați la Comisia pentru autorizarea operatorilor cu produse supuse accizelor nearmonizate).

Noi reguli privind constituirea, actualizarea și eliberarea garanției pentru accize (Ordinul 436/760/2026)

• Se aproba noi reguli referitoare la constituirea, actualizarea si eliberarea garanției prevăzute de către destinatarul înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat și de către antrepozitarul autorizat care prezintă risc fiscal ridicat.
• Ordinul prevede constituirea unei garanții de 120% din contravaloarea accizelor aferente cantității de produse accizabile pe care intenționează să o elibereze pentru consum de către operatorii economici care sunt înregistrați la Comisia pentru autorizarea operatorilor cu produse supuse accizelor nearmonizate.

Cum vă putem ajuta:

Echipa NOA vine în sprijinul societăților oferind consultanță și îndrumare în diverse spețe referitoare la noile modificări legislative conform celor menționate anterior, precum și în totalitatea situațiilor întâmpinate din punct de vedere fiscal sau al auditului financiar/ auditului intern

Echipa NOA vă stă cu plăcere la dispoziție pentru mai multe detalii referitoare la cele prezentate în cadrul materialului și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Cu stimă,
Echipa NOA

 

Vezi materialul complet în format PDF.

See the full English version of the document in PDF.

Modificări pe scurt:

Modificări privind cesiunea de părți sociale, definiții și condiții noi pentru produsele accizabile și RO e-TVA – Ordonanța de urgență nr. 13 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie fiscal – bugetară a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 181 din data de 9 martie 2026.

Instituirea unei scheme pentru compensarea creșterii accizei la motorină – Hotărârea nr. 145 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.094/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 197 din data de 13 martie 2026.

Declararea situației de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere – Ordonanță de urgență nr. 19 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 237 din data de 26 martie 2026.

Raportarea impozitelor amânate de către grupurile multinaționale și naționale de mari dimensiuni – Ordinul Ministerului Finanțelor privind aprobarea normelor de raportare a impozitelor amânate de către entitățile constitutive care intră sub incidența Legii nr. 431/2023 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din data de 13 martie 2026.

Alte noutăți de interes:

Modificări privind formularul 205 privind impozitul reținut la sursă – Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 303 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 187 din data de 11 martie 2026.

Modificări privind Codul de accize și a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate – Ordinul Ministerului Finanțelor pentru aprobarea configurației Codului de accize și a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 253 din data de 31 martie 2026.

Procedură privind depunerea formularului de înregistrare în calitate de exportator înregistrat de produse energetice – Ordinul Autorității Vamale Române nr. 747 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 254 din data de 31 martie 2026.

Modificări privind accizele prin actualizarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal – Hotărârea Guvernului nr. 184 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 255 din data de 31 martie 2026.

ANAF lansează o platformă digitală pentru produse valorificate prin licitație „eLicitațiiANAF” – Platforma digitală lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF prezintă bunurile scoase la vânzare și oferă posibilitatea participării la licitațiile organizate de ANAF, fiind dezvoltată prin P.N.R.R.

Modificări pe larg:

Modificări privind cesiunea de părți sociale, definiții și condiții noi pentru produsele accizabile și RO e-TVA (Ordonanța de urgență nr. 13/2026)

Cesiunea de părți sociale

• Se elimină condiția ca asociatul cedent să dețină controlul societății pentru ca cesiunea părților sociale să fie opozabilă organului fiscal central.

Produse accizabile

• Se modifică definițiile pentru următorii termeni: angrosist cu depozitare și fără depozitare, distribuitor de produse energetice, atestat de comercializare angro de produse energetice cu depozitare/ fără depozitare, importator autorizat.
• Se introduce o definiție nouă pentru exportator înregistrat.
• Se clarifică faptul că cerința de a constitui o garanție de 2.500.000 lei se aplică pentru angrosiștii de benzine, motorine, petrol lampant și biocombustibili, și garanția de 250.000 lei pentru operatorii economici care comercializează gaz petrolier lichefiat, păcură, băuturi alcoolice și tutun prelucrat.
• Se stabilește o perioadă tranzitorie pentru operatorii economici care la data de 31 martie 2026 desfășoară activități cu produse accizabile pentru care trebuie să se autorizeze (băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice).

Aceștia pot continua activitatea până la soluționarea cererii, cu condiția depunerii solicitării de autorizare până cel târziu la 30 aprilie 2026. Operatorii care nu solicită autorizarea în acest interval nu mai pot desfășura activitățile respective începând cu 1 mai 2026.

RO e-TVA

• Se elimină prevederile referitoare la transmiterea către contribuabili a Notificării de conformare RO e-TVA, inclusiv cele referitoare la pragurile cumulative de minimum 20% în cota procentuala și valoare absolută de minimum 5.000 lei.

Instituirea unei scheme pentru compensarea creșterii accizei la motorină (Hotărârea Guvernului nr. 145/2026)

• Se majorează schema de ajutor de stat de la 190 de milioane de lei la 652,195 milioane de lei, suma fiind folosită pentru compensarea parțială a accizei la motorină, după cum urmează:
  • 65 de bani pe litrul de motorină achiziționată în perioada 1 ianuarie 2026-31 martie 2026 inclusiv;
  • 85 de bani pe litrul de motorină achiziționată în perioada 1 aprilie 2026-31 decembrie 2026 inclusiv.

Declararea situației de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere (Ordonanță de urgență nr. 19/2026)

• Prin ordonanța de urgență se declară situație de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere până la data de 30 iunie 2026 inclusiv, care poate fi prelungită pe perioade de 3 luni.
• În perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, adaosul comercial mediu pentru benzină și motorină în segmentul rafinare și vânzare angro și cu amănuntul este plafonat la nivelul valorii medii anuale a adaosului practicat în anul 2025 de fiecare operator economic, calculat ca raport între marja totală și cantitatea totală vândută exprimată în litri sau tone.
• Exportul și livrările intracomunitare de motorină și țiței pe durata situației de criză se pot realiza exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei și Ministerului Energiei.
• Depășirea plafonului de adaos comercial se sancționează cu amendă între 0,5% și 1% din cifra de afaceri anuală iar exportul sau livrările intracomunitare fără acordul prealabil se sancționează cu amendă între 5% și 10% din cifra de afaceri și confiscarea bunurilor.
• Operatorii economici au obligația de a transmite lunar, în cel mult 20 de zile de la încheierea lunii, rapoarte privind prețurile și adaosurile comerciale practicate, către Consiliul Concurenței, ANAF și ANPC și Ministerul Energiei.
• Nerespectarea obligațiilor de raportare se sancționează cu amendă între 0,1% și 0,5% din cifra de afaceri anuală.

Raportarea impozitelor amânate de către grupurile multinaționale și naționale de mari dimensiuni (Ordinul nr. 203/2026)

• Entitățile constitutive prevăzute în Legea 431/2023 (entitățile care sunt subiectul impozitului minim global) care întocmesc situațiile financiare conform OMFP 1802/2014 trebuie să se conformeze cu următoarele obligații:
  • Să determine valoarea creanțelor și a datoriilor privind impozitul amânat cu respectarea prevederilor IAS 12.
  • Să prezinte impozitul amânat în notele explicative la situațiile financiare anuale.
• Prezentarea impozitului amânat în formularul cod 30 „Date informative” trebuie efectuată inclusiv de unitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în UE și de sediile permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în UE.
• Obligația de prezentare a impozitului amânat se aplică începând cu situațiile financiare anuale pentru anul 2025. Pentru entitățile care au optat un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, obligativitatea se aplică de la începutul primului exercițiu financiar care începe după 1 ianuarie 2025.
• Entitățile care fac parte dintr-un grup multinațional sau dintr-un grup național de mari dimensiuni pot opta să aplice reglementările contabile OMFP 2844/2016 (IFRS) începând cu situațiile financiare ale anului 2025, dacă apreciază că au capacitatea de a aplica reglementările IFRS. Totuși, în cazul în care optează pentru IFRS, aceste entități vor trebui să țină evidența contabilă astfel, începând cu exercițiul financiar 2026.
• În cazul în care o entitate nu se mai încadrează între cele menționate în Legea 431/2023 (entitățile care sunt subiectul impozitului minim global) pot aplica în continuare reglementările contabile IFRS sau poate reveni la reglementările naționale.

Alte noutăți de interes:

Modificări privind formularul 205 privind impozitul reținut la sursă (Ordinul nr. 303 al președintelui ANAF)

• Ordinul modifică instrucțiunile de completare ale formularului 205 pentru a include o nouă categorie de venituri, respectiv veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă.

Modificări privind Codul de accize și a Nomenclatorului codurilor de produse accizabile armonizate (Ordinul nr. 378 al Ministrului Finanțelor)

• Sunt introduse reglementări pentru stabilirea codului de accize al exportatorului înregistrat, format din 13 caractere.

Procedură privind depunerea formularului de înregistrare în calitate de exportator înregistrat de produse energetice (Ordinul nr. 747 al Autorității Vamale Române)

• Se aprobă procedura de înregistrare pentru obținerea atestatului de exportator înregistrat de produse energetice.
• Cererea, însoțită de documente justificative se depune la biroul vamal de interior sau de frontieră cu atribuții în domeniul produselor accizabile în a cărui rază de competență solicitantul își are sediul/domiciliul.

Modificări privind accizele prin actualizarea Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal (Hotărârea nr. 184 a Guvernului)

• În cazul solicitării de obținere a autorizării ca antrepozit fiscal se elimină posibilitatea de a prezenta dovada intenției de a obține autorizația de mediu/autorizației integrate de mediu, aceasta fiind necesară la momentul depunerii solicitării.
• Se introduce obligația de a echipa locurile destinate producției sau depozitării de produse energetice cu un sistem de supraveghere prin camere video a căilor de acces ale antrepozitului fiscal.

Imaginile trebuie să fie stocate pe o perioadă de minimum 30 de zile iar sistemul trebuie să funcționeze și în condițiile întreruperii alimentării cu energie electrică.

ANAF lansează o platformă digitală pentru produse valorificate prin licitație „eLicitațiiANAF”

• Platforma a înregistrat 14.000.000 de accesări în primele 24 de ore de la lansare.
• Aceasta include o secțiune de “Publicitate bunuri”, în care bunurile sunt afișate timp de 30 de zile pentru informare și solicitare vizionare; și o secțiune de „Licitații în derulare” pentru care este necesar un cont în Spațiul Privat Virtual.
• Înscrierea la licitație se face prin blocarea unei taxe de participare în sumă de 10% din prețul de pornire al licitației, returnabilă în termen de 5 zile.
• Pentru achiziționarea bunurilor licitate se pun la dispoziție mecanisme de plată online prin card bancar, decontare bancară și mandat poștal.

Cum vă putem ajuta:

Echipa NOA vine în sprijinul societăților oferind consultanță și îndrumare în diverse spețe referitoare la noile modificări legislative conform celor menționate anterior, precum și în totalitatea situațiilor întâmpinate din punct de vedere fiscal sau al auditului financiar/ auditului intern

Echipa NOA vă stă cu plăcere la dispoziție pentru mai multe detalii referitoare la cele prezentate în cadrul materialului și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Cu stimă,
Echipa NOA

Vezi materialul complet în format PDF.

See the full English version of the document in PDF.

Modificări pe scurt:

Accize și alte taxe speciale – Hotărârea Guvernului nr. 39/2026 pentru modificarea titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG nr. 1/2016) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din data de 2 februarie 2026.

Indicele prețurilor de consum pentru actualizarea plăților anticipate la impozitul pe profit în 2026 – Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 117/04.02.2026 privind indicele prețurilor de consum pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 115 din data de 12 februarie 2026.

Modificări privind formularul „Cerere de înregistrare fiscală” – Ordinul ANAF nr. 58/19.01.2026 (modifică/completează formularul „Cerere de înregistrare fiscală”) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 132 din data de 18 februarie 2026.

Impozitul suplimentar – Ordinul nr. 218 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind aprobarea modelului și conținutului formularelor „Declarație informativă privind impozitul suplimentar” și „Notificare referitoare la obligația de depunere a declarației informative privind impozitul suplimentar” a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 141 din data de 24 februarie 2026.

Relansare economică și modificări fiscal-bugetare – Ordonanța de urgență nr. 8 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din data de 25 februarie 2026.

Alte noutăți de interes:

Abrogarea reglementărilor privind declarațiile vamale simplificate – Ordinul președintelui ANAF nr. 143/2026 (abrogă OPANAF nr. 1887/2016 – declarații vamale simplificate) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 89 din data de 4 februarie 2026.

Modificări privind formularul 204 pentru asocieri fără personalitate juridică și entități transparente fiscal – Ordinul ANAF nr. 138/29.01.2026 (modifică formularul 204 – asocieri fără personalitate juridică/entități transparente fiscal) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 92 din data de 5 februarie 2026.

Decontul de TVA – Ordinul ANAF nr. 174/05.02.2026 (aprobă formularul (300) „Decont de TVA”) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 105 din data de 9 februarie 2026.

Modificări pe larg:

Modificări ale Normelor metodologice privind accizele și alte taxe speciale (Hotărârea Guvernului nr. 39/2026).

• Se extinde sfera de aplicare a prevederilor Normelor metodologice privind accizele, prin includerea tutunului pentru mestecat și a tutunului pentru uz nazal, încadrate la codul NC 2403 99 10 00, în categoria produselor din tutun reglementate din perspectiva accizelor.

Indicele prețurilor de consum pentru actualizarea plăților anticipate la impozitul pe profit în anul fiscal 2026 (Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 117/2026)

• Ordinul stabilește, pentru anul fiscal 2026, indicele prețurilor de consum folosit la actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual.
• Indicele aplicabil pentru 2026 este 106,5%, ceea ce înseamnă că plățile anticipate se actualizează cu acest procent la calculul obligațiilor de plată aferente anului.

Modificări privind formularul „Cerere de înregistrare fiscală” (Ordinul ANAF nr. 58/2026).

• Se înlocuiește formularul astfel încât cererea are o formă actualizată pentru a se alinia cu ultimele modificări asupra înregistrării în scopuri de TVA.
• Se precizează explicit că rubrica privind solicitarea regimului normal de TVA se bifează atunci când contribuabilul estimează o cifră de afaceri peste plafonul de scutire, și nu egală.
• Se introduce o rubrică nouă pentru opțiunea de aplicare a sistemului „TVA la încasare” încă de la momentul înregistrării în scopuri de TVA, pentru persoanele impozabile stabilite în România care optează pentru acest sistem.

Formularele pentru declararea impozitului suplimentar și notificarea obligației de depunere (Ordinul nr. 218/2026).

•  Ordinul introduce documentele prin care se raportează și se gestionează obligația de declarare a impozitului suplimentar (impozitul minim global).
• Este aprobat modelul și conținutul formularului „Declarație informativă privind impozitul suplimentar”, împreună cu instrucțiunile de completare și depunere. În paralel, se aprobă și formularul „Notificare referitoare la obligația de depunere a declarației informative privind impozitul suplimentar”, cu propriile instrucțiuni de completare și depunere.
• Ambele formulare se depun la organul fiscal care administrează contribuabilul, în termen de maximum 15 luni de la ultima zi a exercițiului financiar de raportare. Acesta este și termenul de plată a impozitului suplimentar. Pentru primul an de aplicare, termenul este extins la maximum 18 luni de la ultima zi a exercițiului financiar de raportare, atât pentru declarare și plată, cât și pentru depunerea notificărilor. Regula termenului se aplică și contribuabililor cu exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.
• Formularele se completează obligatoriu prin programul de asistență pus la dispoziție de administrația fiscală.

Măsuri de relansare economică și modificări fiscal-bugetare (Ordonanța de urgență nr. 8/2026).

Investiții cu impact semnificativ în economie și scheme de ajutor de stat

• Se instituie un cadru legal pentru acordarea de măsuri de sprijin investițiilor cu impact semnificativ în economie (prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc).
• Se consideră că are loc o investiție strategică atunci când valoarea minimă a cheltuielilor eligibile este de 1 miliard lei, se generează un efect multiplicator în economie și se atinge cel puțin un obiectiv strategic (implementarea tehnologiilor avansate, utilizarea tehnologiilor verzi, R&D, crearea de locuri de muncă calificate, dezvoltarea turismului, etc).
• Pentru întreprinderile nou-înființate se impune condiția unui capital social subscris vărsat de minimum 25 milioane lei, iar pentru întreprinderile deja active, condiții de dimensiune economică.
• Formele de sprijin pot include: granturi, credit fiscal, garanții de stat, bonificații de dobândă, aport la capital și alte măsuri de sprijin.
• Investiția cu impact semnificativ în economie trebuie menținută minimum 5 ani de la finalizare.

Microîntreprinderi – condiții de încadrare și ieșire din sistem

• Plafonul de venituri pentru microîntreprinderi se actualizează la 100.000 euro.
• Se modifică regula de verificare a plafonului: la determinarea încadrării în limita de 100.000 euro se cumulează veniturile persoanei juridice cu veniturile întreprinderilor legate, luând în calcul cifra de afaceri potrivit reglementărilor contabile (și, după caz, veniturile menționate în norma specifică).
• Pentru persoanele juridice nou-înființate condiția privind existența unui salariat trebuie îndeplinită în termen de 90 de zile (față de 30 anterior) de la înregistrare (în caz contrar, impozit pe profit din trimestrul următor expirării celor 90 de zile).
• Se introduc clarificări privind situațiile de suspendare a contractului de muncă, în special în ceea ce privește perioada de suspendare și concediul medical.
• Se actualizează situații de ieșire de sub regimul microîntreprinderilor, fiind incluse prevederi privind nedepunerea la termen a situațiilor financiare anuale (ieșire la impozit pe profit din trimestrul în care condiția nu mai e îndeplinită)

TVA la încasare

• Se modifică plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:
  • 5.000.000 lei în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026;
  • 5.500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027.

Bonificații pentru contribuabili „buni platnici”

• Se introduce o bonificație de 3% pentru:
  • impozitul pe profit anual aferent anului fiscal 2025 (sau anul fiscal modificat care începe în 2025);
  • impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului fiscal 2025 (calculat ca sumă a impozitelor trimestriale);
  • Impozitul pe venit aferent veniturilor anului 2025.

• Bonificația se constată din oficiu prin decizie emisă de organul fiscal central în cazul impozitului pe profit și se determină de contribuabil în cazul impozitului pe venit
• Condițiile principale pentru acordarea bonificației pentru impozitul pe profit includ:
  • depunerea tuturor declarațiilor conform vectorului fiscal;
  • stingerea integrală și la termene a sumelor restante;
  • lipsa altor obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante;
  • depunerea declarației unice până la 15 aprilie 2026 inclusiv (în cazul impozitului pe venit).

Modificările pe larg în ceea ce privește Ordonanța de Urgență nr. 8/2026 sunt disponibile în documentul dedicat, disponibil AICI.

Alte noutăți de interes:

Modificări privind formularul 204 pentru asocieri fără personalitate juridică și entități transparente fiscal (Ordinul ANAF nr. 138/2026).

• Ordinul introduce prevederi specifice pentru utilizarea declarației pentru veniturile din activități agricole.
• Se actualizează termenul de depunere al formularului, acesta fiind până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Aprobarea formularului (300) „Decont de TVA” (Ordinul ANAF nr. 174/2026).

• Se elimină din Decontul de taxă rândurile aferente achizițiilor și livrărilor de bunuri/servicii cu cotele anterioare de 19%, 9% și 5%.

Cum vă putem ajuta:

Echipa NOA vine în sprijinul societăților oferind consultanță și îndrumare în diverse spețe referitoare la noile modificări legislative conform celor menționate anterior, precum și în totalitatea situațiilor întâmpinate din punct de vedere fiscal sau al auditului financiar/ auditului intern

Echipa NOA vă stă cu plăcere la dispoziție pentru mai multe detalii referitoare la cele prezentate în cadrul materialului și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Cu stimă,
Echipa NOA

 

Vezi materialul complet în format PDF.

See the full English version of the document in PDF.

Auditul Intern: O obligație existentă, cu o nouă formă de raportare direct pe prima pagină a bilanțului aferent anului 2025

Organizarea funcției de Audit Intern este prevăzută de Legea nr. 162/2017, modificată prin OUG nr.137/2024, pentru entitățile ale căror situații financiare sunt supuse auditului statutar. Obligația există de mai mult timp și face parte din arhitectura cadrului de control intern impus acestor organizații.

Începând cu raportarea aferentă exercițiului financiar 2025, apare însă un element suplimentar care consolidează aplicarea acestei cerințe: includerea direct pe prima pagină a bilanțului a unei mențiuni explicite privind organizarea funcției de Audit Intern în cadrul situațiilor financiare.

Auditorii financiari, sub supravegherea ASPAAS, au obligația de a verifica și reflecta acest aspect în documentația oficială. În consecință, existența sau inexistența funcției de Audit Intern nu mai rămâne doar o chestiune de conformitate internă, ci devine un element asumat în cadrul raportării financiare.

Ce se schimbă, concret

Diferența esențială nu constă în apariția unei noi obligații, ci în gradul de formalizare și vizibilitate al conformității. Prin introducerea acestei declarații explicite:

• organizarea funcției de Audit Intern devine un element verificabil în raportarea financiară;
• lipsa acesteia va fi reflectată în raportul auditorului;
• responsabilitatea conducerii în materia guvernanței corporative capătă o dimensiune suplimentară de transparență.

Această evoluție nu introduce o nouă obligație, ci adaugă un nivel mai ridicat de formalizare și transparență. Pentru entitățile vizate, implicațiile sunt relevante. Lipsa organizării corespunzătoare poate fi reflectată în raportul auditorului și poate genera consecințe care depășesc sfera sancțiunilor contravenționale, influențând percepția partenerilor financiari și instituționali.

Cine este vizat

Sunt vizate în principal:

• entitățile care depășesc pragurile legale pentru audit statutar;
• entitățile de interes public;
• grupurile cu structuri complexe de guvernanță.

Pentru aceste organizații, funcția de Audit Intern nu reprezintă doar un mecanism de control, ci un pilon al cadrului de management al riscurilor.

Implicații pentru management și consilii de administrație

În acest context, este recomandabil ca managementul și organele de conducere să analizeze dacă funcția de Audit Intern este organizată în mod adecvat, dacă beneficiază de independență operațională și dacă documentația aferentă este actualizată și conformă cerințelor legale.

Abordarea strict formală poate genera vulnerabilități în contextul verificărilor sau al relațiilor cu investitori, finanțatori și parteneri instituționali.

Raportarea pentru 2025 marchează, astfel, o etapă de consolidare a aplicării unui cadru legal deja existent. Pentru organizațiile care nu au implementat încă această funcție în mod corespunzător, momentul actual poate reprezenta un punct de reevaluare și ajustare.

NOA, prin serviciile de Audit Intern, sprijină companiile în procesele de analiză, structurare și aliniere la cerințele de conformitate aplicabile.

Cum vă putem ajuta:

Echipa NOA vine în sprijinul societăților oferind consultanță și îndrumare în diverse spețe referitoare la noile modificări legislative conform celor menționate anterior, precum și în totalitatea situațiilor întâmpinate din punct de vedere fiscal sau al auditului financiar/ auditului intern

Echipa NOA vă stă cu plăcere la dispoziție pentru mai multe detalii referitoare la cele prezentate în cadrul materialului și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Cu stimă,
Echipa NOA

 

Vezi materialul complet în format PDF.

See the full English version of the document in PDF.

Ordonanță de Urgență privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar

Ordonanța de Urgență nr. 8/2026 publicată în Monitorul Oficial în data de 25 Februarie, introduce un pachet amplu de măsuri cu impact fiscal – bugetare, vizând stimularea investițiilor, extinderea instrumentelor financiare, îmbunătățirea condițiilor pentru microîntreprinderi, actualizarea plafonului pentru aplicarea sistemului TVA la încasare și acordarea unor bonificații pentru contribuabilii care se conformează voluntar la plată.

Modificări pe larg:

Investiții cu impact semnificativ în economie și scheme de ajutor de stat (Ministerul Finanțelor / Banca de Investiții și Dezvoltare – BID)

• Se instituie un cadru legal pentru acordarea de măsuri de sprijin investițiilor cu impact semnificativ în economie (prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare ad-hoc), cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

În acest context:

• „Investiția cu impact semnificativ în economie” este investiția realizată în România, cu valoare minimă a cheltuielilor eligibile de 1 miliard lei, care generează un efect multiplicator în economie (prin antrenarea altor investiții conexe și dezvoltarea furnizorilor locali de produse și servicii) și contribuie la atingerea a cel puțin unul dintre obiectivele prevăzute (de exemplu: dezvoltare regională, creșterea competitivității, realizarea de produse cu deficit comercial, implementarea tehnologiilor avansate, utilizarea tehnologiilor verzi, R&D, crearea de locuri de muncă calificate, dezvoltarea turismului, etc.).
• Pentru întreprinderile nou-înființate se impune condiția unui capital social subscris vărsat de minimum 25 milioane lei, iar pentru întreprinderile deja active, condiții de dimensiune economică (cifră de afaceri medie anuală în ultimii 3 ani de minimum 50 milioane lei și o valoare totală a activelor corporale și necorporale de minimum 50 milioane lei).
• Investiția cu impact semnificativ în economie trebuie menținută minimum 5 ani de la finalizare.
• Formele de sprijin pot include: granturi, credit fiscal, garanții de stat, bonificații de dobândă, aport la capital și alte măsuri de sprijin.
• În 30 de zile de la adoptare (Până la data de 28.03.2026) schemele/ajutoarele ad-hoc integrale vor fi publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
• În paralel, BID devine autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare (în numele și contul statului), precum și să participe/înființeze vehicule investiționale și fonduri pentru proiecte de investiții, inovare și companii de înaltă tehnologie.
• Pentru anul 2026 se autorizează transferul a 1 miliard lei către BID pentru implementarea instrumentelor de finanțare/garantare.

Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii Pilon II (Legea nr. 411/2004)

• Se modifică regulile de investire a activelor fondurilor de pensii administrate privat, prin extinderea/ajustarea limitelor pentru investiții private de capital:
  • Se stabilește un prag de investiții private de capital de până la 1% din valoarea totală a activelor fondului de pensii, care poate fi majorat până la 5% dacă statul român sau BID deține acțiuni/participații în entitățile respective și/sau fondurile sunt finanțate din fonduri alocate prin PNRR.
  • Se elimină cerința privind aprobările domeniilor de investiții de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aplicarea pragului de 5%.

Modificări fiscale – Codul fiscal (Legea nr. 227/2015)

• Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA)/Impozit pe profit
  • Se actualizează comparația dintre IMCA și impozitul pe profit, pentru a ajunge la cifra finală care va fi comparată cu IMCA. Din impozitul pe profit brut se deduc:
    • Sponsorizarea/mecenatul;
    • Alte sume conform legilor speciale: Orice altă facilitate fiscală prevăzută de acte normative specifice care permite reducerea directă a impozitului datorat.
  • Nu se scad următoarele: creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit (de exemplu, scutirea pentru profitul reinvestit – art. 22), scutirea pentru cooperative agricole (Legea nr. 566/2004), precum și suma aferentă creditului fiscal pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare, în anul de calcul.
• Stimulente pentru Cercetare-Dezvoltare (R&D)
  • Se introduce un stimulent sub forma unui credit fiscal de 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru R&D, deductibil direct din impozitul datorat.
  • Diferența de credit fiscal R&D care se compensează sau se restituie este tratată ca venit neimpozabil (art. 23, lit. r).
• Regimul amortizării și gestiunea mijloacelor fixe
  • Pragul valoric pentru înregistrarea unui mijloc fix amortizabil crește de la 2.500 lei la 000 lei. Mijloacele fixe cu valori între 2.500 și 5.000 lei aflate în evidență la 31.12.2025 își continuă amortizarea pe durata rămasă.
  • Se introduce posibilitatea aplicării metodei superaccelerate pentru active noi (echipamente tehnologice – subgrupa 2.1 și animale/plantații – subgrupa 2.4) puse în funcțiune în anul 2026.
  • Pentru anul 2026, contribuabilii pot opta pentru amortizarea accelerată la echipamente tehnologice și computere, chiar dacă beneficiază concomitent de scutirea pentru profitul reinvestit.
• Stimulent pentru piața de capital
  • Se introduce un stimulent fiscal pentru cheltuielile de tranzacționare a acțiunilor pe o piață reglementată (art. 25, alin. (14)-(15)), constând în:
    • Deducere suplimentară de 50% din cheltuielile de admitere și menținere la tranzacționare înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere.
• Reguli stricte pentru rezervele fiscale (din 2026)
  • Se introduce o regulă specială pentru rezervele fiscale constituite începând cu anul fiscal 2026 (sau anul fiscal modificat care începe în 2026) potrivit art. 22 alin. (5), precum și pentru rezervele existente în evidența contabilă la 31 decembrie 2025:
    • Timp de 5 ani (începând cu anul următor celui de constituire), aceste rezerve nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, distribuire sau acoperirea pierderilor;
    • Dacă regula nu este respectată, sumele utilizate se impozitează integral ca elemente similare veniturilor, în perioada fiscală utilizării;
    • După expirarea perioadei de 5 ani:
      • dacă rezervele sunt utilizate pentru distribuire, 50% din valoarea utilizată se impozitează ca elemente similare veniturilor;
      • dacă rezervele sunt utilizate pentru majorarea capitalului social și/sau acoperirea pierderilor, valoarea utilizată nu se impozitează (nu reprezintă elemente similare veniturilor).
  • Se stabilește regula de „ordine inversă” la impozitarea utilizării rezervelor (se consideră utilizate în ordinea inversă înregistrării).
    
    Dacă rezervele sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal al lichidării.
• Modificarea Termenelor de Conformare
  • Se modifică termenele pentru depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit: până la 25 iunie inclusiv a anului următor, începand cu declaratia aferenta anului 2026.
  • Pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, termenul este 25 a celei de-a șasea luni de la închiderea anului fiscal modificat.
  • Pentru grupurile fiscale se actualizează obligația persoanei juridice responsabile de a depune declarația anuală consolidată, împreună cu declarațiile fiecărui membru, până la termenul aplicabil.

Microîntreprinderi – condiții de încadrare și ieșire din sistem

• Plafonul de venituri pentru microîntreprinderi se stabilește la 100.000 euro.
• Se modifică regula de verificare a plafonului: la determinarea încadrării în limita de 100.000 euro se cumulează veniturile persoanei juridice cu veniturile întreprinderilor legate, luând în calcul cifra de afaceri potrivit reglementărilor contabile (și, după caz, veniturile menționate în norma specifică).

Astfel, sunt înlocuite elementele care constituie baza impozabila din calculul plafonului cu cifra de afaceri conform reglementărilor contabile.

• Este eliminată restricția potrivit căreia contribuabilul nu trebuie să fi aplicat regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor după 1 ianuarie 2023. Astfel, persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile.
• Pentru persoanele juridice nou-înființate condiția privind existența unui salariat trebuie îndeplinită în termen de 90 de zile (față de 30 anterior) de la înregistrare (în caz contrar, impozit pe profit din trimestrul următor expirării celor 90 de zile).
• Se introduc clarificări privind situațiile de suspendare a contractului de muncă:
  • Dacă raportul de muncă e suspendat, condiția privind salariatul este considerată îndeplinită doar dacă suspendarea e sub 30 de zile și situația apare prima dată în anul fiscal;
  • Se introduce o excepție suplimentară: concediul medical (incapacitate temporară de muncă) nu afectează condiția salariatului dacă, cumulat pe anul fiscal, nu depășește 30 de zile.
• Se actualizează situații de ieșire de sub regimul microîntreprinderilor (art. 52 alin. (2) și (3)) cuprind:
  • Nedepunerea la termen a situațiilor financiare anuale (ieșire la impozit pe profit din trimestrul în care condiția nu mai e îndeplinită);
  • În cazul în care, în cursul anului fiscal, microîntreprinderea nu mai îndeplinește condiția privind existența unui salariat, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.

Pentru microîntreprinderea care are un singur salariat, condiția se consideră îndeplinită dacă, în termen de 30 de zile de la încetare, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de minimum 12 luni.

• Se introduce o regulă expresă că, atunci când microîntreprinderea se află în situația de întreprinderi legate, verificarea plafonului de 100.000 euro se face luând în calcul veniturile microîntreprinderii însumate cu veniturile înteprinderilor legate.
• Se introduce în lista veniturilor neimpozabile pentru microîntreprinderi venitul reprezentând bonificația din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, acordată de organul fiscal.
• În plus, pentru aplicarea regulii privind depășirea plafonului (art. 52 alin. (1)), la cifra de afaceri se adaugă veniturile din transferul mijloacelor fixe/terenurilor, dacă microîntreprinderea transferă în cursul anului mai mult de un activ din oricare subgrupă de mijloace fixe sau mai mult de un teren.

Persoane fizice – pensii și investiții pe piața de capital (ETF)

Se actualizează categoria de venituri neimpozabile atât în sensul impozitului pe venit cât și al contribuțiilor sociale, incluzând pe lângă pensiile de stat și facultative pentru invalizi de război, urmași, precum și pensii în caz de invaliditate/deces pentru personal participant la misiuni în afara teritoriului statului; și pensiile aferente unui cont de produs paneuropean de pensii personale (PEPP), respectiv contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale.

Se extinde limita de deductibilitate fiscală de 400 de euro pentru a include PEPP și contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale.

• Se introduce posibilitatea deducerii (în scop personal) a sumelor plătite pentru dobândirea de:
  • acțiuni,
  • obligațiuni,
  • titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv tranzacționabile (ETF),

prin intermediul entităților prevăzute la art. 96¹ alin. (1), în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, fără a include costurile tranzacției.

• Se stabilesc cerințe privind documentele justificative (date identificare, data decontării, instrumentele dobândite, valoarea, confirmarea că emitentul este entitate eligibilă).
• Pentru deducerea din salarii (funcția de bază), sumele se deduc în luna decontării tranzacției, cu reguli de verificare a plafonului anual (curs BNR din ultima zi a lunii).
• Se reglementează și situația schimbării angajatorului în cursul anului: plafonul anual se verifică pe baza documentelor justificative de la angajatorul anterior privind deducerile acordate.

TVA la încasare – plafon, condiții de eligibilitate și notificări

• Se modifică plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:
  • 5.000.000 lei în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026;
  • 500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027.

Bonificații pentru contribuabili „buni platnici”

• Se introduce o bonificație de 3% pentru:
  • impozitul pe profit anual aferent anului fiscal 2025 (sau anul fiscal modificat care începe în 2025);
  • impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului fiscal 2025 (calculat ca sumă a impozitelor trimestriale).
• Bonificația se constată din oficiu prin decizie emisă de organul fiscal central, după expirarea termenelor de depunere a declarațiilor relevante (pentru profit: declarația anuală; pentru micro: declarația trimestrului IV).
• Sumele bonificate nu se restituie, ci se utilizează pentru compensare (cu o excepție legată de prescripția dreptului de a cere restituirea, când se poate restitui dacă nu s-au compensat).
• Condițiile principale pentru acordarea bonificației pentru impozitul pe profit includ:
  • depunerea tuturor declarațiilor conform vectorului fiscal;
  • stingerea integrală și la termene a impozitului datorat;
  • lipsa altor obligații fiscale/bugetare restante la termenul legal de depunere a declarațiilor relevante.
• Se precizează că sumele redirecționate din impozitul pe profit anual (sponsorizare etc.) nu se iau în calcul la stabilirea bonificației.
• Condițiile cumulative pentru bonificația aferentă impozitului pe venit includ:
  • stingerea integrală prin plată și/sau compensare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aferente veniturilor 2025 (inclusiv CASS datorată potrivit art. 180 alin. (2)) până la 15 aprilie 2026 inclusiv;
  • depunerea declarației unice până la 15 aprilie 2026 inclusiv.
• Bonificația se determină de contribuabil și se evidențiază distinct în declarația unică; se permite rectificarea până la 15 aprilie 2026 dacă inițial nu a fost aplicată bonificația, cu respectarea condiției de plată.

Cum vă putem ajuta:

Echipa NOA vine în sprijinul societăților oferind consultanță și îndrumare în diverse spețe referitoare la noile modificări legislative conform celor menționate anterior, precum și în totalitatea situațiilor întâmpinate din punct de vedere fiscal sau al auditului financiar/ auditului intern

Echipa NOA vă stă cu plăcere la dispoziție pentru mai multe detalii referitoare la cele prezentate în cadrul materialului și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Cu stimă,
Echipa NOA

 

Gestionarea operațională a prețurilor de transfer (GOPT)

Importanța actuală a prețurilor de transfer în contextul fiscal global

La mai bine de nouă decenii de la apariția conceptului de prețuri de transfer, odată cu introducerea de către SUA a unor reglementări specifice pentru a preveni transferul artificial al profiturilor între entități afiliate, prețurile de transfer reprezintă încă una dintre cele mai complexe și sensibile arii din fiscalitate.

Mai mult ca oricând, pe fondul evoluției socio-economice, competiția globală între state se manifestă la un nivel maxim, ceea ce creează premisele intensificării concurenței între jurisdicțiile fiscale. În paralel, modelele de afaceri se transformă rapid, iar companiile trebuie să-și adapteze politicile fiscale la noile realități economice. Prețurile de transfer se poziționează central în mediul de afaceri complex și dinamic de astăzi, ceea ce face ca gestionarea corectă a acestora să fie mai importantă ca niciodată.

Avansul tehnologic marcat de apariția AI, a uneltelor de colectare, analiză și interpretare a cantităților mari de date, precum și îmbunătățirea schimbului digital de informații între autoritățile fiscale din diferite jurisdicții, obligă companiile multinaționale să evolueze de la o abordare reactivă, axată pe conformare formală, către un sistem de gestiune proactivă a riscurilor fiscale asociate prețurilor de transfer.

Vă invităm, ca în acest articol, structurat pe modelul întrebare și răspuns, să înțelegem riscurile asociate ignorării prețurilor de transfer și importanța gestionării corecte din punct de vedere operațional ale acestora.

Ce este Gestionarea Operațională a Prețurilor de Transfer (GOPT)?

În linii simple, Gestionarea Operațională a Prețurilor de Transfer (GOPT) reprezintă un proces continuu de administrare și aplicare efectivă a politicilor de prețuri de transfer în operațiunile curente ale unei companii. Spre deosebire de abordarea tradițională, care se concentrează pe conformarea documentară (pregătirea dosarului de prețuri de transfer), GOPT pune accent pe integrarea politicilor de prețuri de transfer, astfel încât, în final, acestea să fie reflectate corect în situațiile financiare ale entităților implicate.

Care este impactul Gestionării Operaționale a Prețurilor de Transfer asupra entităților multinaționale?

Grupurile multinaționale de companii operează frecvent în mai multe jurisdicții, având obligația respectării principiului valorii de piață („arm’s length principle”). În acest context, la nivelul acestora sunt dezvoltate și implementate politici de prețuri de transfer care să guverneze activitățile comerciale derulate de societățile care le compun.

Creșterea gradului de conformare, prin implementarea de cerințe tot mai drastice de raportare electronică (Country by Country Reporting, DAC 6 etc.), oferă autorităților fiscale acces la o cantitate tot mai mare și variată de informații. În plus, instrumente moderne de raportare de care dispun autoritățile fiscale sporesc transparența și viteza de analiză a datelor transmise.

Lipsa unui sistem de gestionare operațională a politicilor de prețuri de transfer existente la nivelul grupului, coroborat cu creșterea gradului de conformare, cresc riscurile de neconformitate, mai ales dacă nu există procese de reevaluare, actualizare periodică și ajustări anuale ale politicilor fiscale.

Așadar, o abordare pasivă în legătură cu prețurile de transfer, orientată strict spre conformarea documentară, fără o ancorare în realitatea economică a interacțiunilor intra-grup, conduce în timp la o lipsă de aliniere între documentație și situația economică de fapt, ceea ce se rezumă în final la ajustări semnificative și penalități în timpul controalelor fiscale.

Care sunt riscurile fiscale pentru entitățile locale, în lipsa unei politici clare de prețuri de transfer?

Ca parte a grupurilor pe care le compun, subsidiarele locale își asumă atât riscul fiscal general al grupului, cât și riscurile fiscale locale. Nerespectarea politicii de prețuri de transfer a grupului, sau implementarea defectuoasă a acesteia, poate atrage nu numai dispute interne, ci și dispute cu autoritățile fiscale locale.

Nu de puține ori, în practică, apar neconcordanțe în documentația prețurilor de transfer generate de o lipsă de consecvență când vine vorba de implementarea politicii de prețuri de transfer a grupului sau a termenilor contractuali care guvernează tranzacțiile intra-grup.

Consecințele aplicării unor politici de prețuri de transfer învechite

Spre exemplu, în anul 2020, o companie semnează un contract care prevede o reevaluare și ajustare anuală a prețurilor pentru a respecta principiul valorii de piață. Totuși, în practică, societățile omit să aplice această politică de prețuri de transfer și, câțiva ani mai târziu, în anul 2024, se constată, în timpul unui control fiscal, că prețurile practicate începând cu 2020 nu respectă principiul prețului de piață. În această situație, societatea se poate confrunta cu ajustări, penalități și dobânzi de întârziere.

De cele mai multe ori, aceste abateri de la politica de prețuri de transfer a grupului sunt imposibil de justificat în timpul controalelor fiscale, ceea ce face ca șansele de contestare a deciziei de impunere emisă de autorități să scadă semnificativ.

Exemplu practic: neconcordanțe în aplicarea metodologiei de tip „cost plus”

Aplicarea unor politici învechite, care nu au fost actualizate pe baza schimbărilor și provocărilor apărute între timp la nivelul societăților din grup, poate reprezenta o problemă la fel de serioasă.

Un exemplu ilustrativ în acest context este cel al unei entități care derulează o tranzacție de închiriere de echipamente cu o parte afiliată, pentru care este aplicabilă o metodologie de tip „cost plus”. La momentul inițial al stabilirii politicii de prețuri de transfer, baza de cost utilizată pentru determinarea marjei de profit a inclus cheltuieli aferente amortizării liniare și deprecierii echipamentelor suportate de furnizorul serviciului. În timp, o parte dintre echipamentele închiriate au ajuns la finalul duratei de amortizare, însă valoarea cheltuielilor de amortizare a fost menținută în continuare în structura bazei de cost, fiind astfel reflectată în calculul prețurilor de transfer, fără a mai corespunde realității economice.

O astfel de situație, în care metodologia de stabilire a prețurilor de transfer nu a fost actualizată pentru a reflecta schimbările intervenite în structura bazei de cost, poate genera riscuri semnificative în contextul unui control fiscal. În mod particular, autoritățile fiscale ar putea contesta deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea echipamentelor complet amortizate, ceea ce ar conduce la excluderea acestora din baza de cost și, implicit, la diminuarea cheltuielilor operaționale recunoscute la nivelul societății beneficiare.

Concomitent, eliminarea acestor costuri din calculul marjei aplicate de societatea prestatoare ar putea conduce la majorarea artificială a indicatorului de profitabilitate, situându-l în afara intervalului de comparabilitate utilizat în analiza de transfer pricing și atrăgând, astfel, o ajustare suplimentară din partea autorităților.

Astfel de exemple arată cât de importantă este gestionarea operațională a prețurilor de transfer, nu doar ca o activitate periodică de conformare, ci mai degrabă ca un proces continuu de monitorizare, evaluare și actualizare a politicilor de prețuri de transfer. Acest proces trebuie să reflecte în mod constant evoluțiile economice ale societății și ale grupului din care face parte, asigurând astfel alinierea între realitatea operațională și documentația aferentă prețurilor de transfer, precum și reducerea riscurilor de ajustare în cazul unui control fiscal.

Concret, cum se aplică Gestionarea Operațională a Prețurilor de Transfer?

Implementarea unui proces de Gestionare Operațională a Prețurilor de Transfer presupune, în prima etapă, realizarea unei evaluări detaliate a situației de fapt, care poate fi structurată sub forma unui audit de risc. Obiectivul acestui audit este de a identifica eventualele puncte vulnerabile și de a stabili un profil de risc asociat tranzacțiilor intra-grup din perspectiva prețurilor de transfer.

În etapa următoare, este esențială revizuirea politicilor de prețuri de transfer stabilite la nivel de grup și la nivel local, cu accent pe modul în care acestea sunt implementate în practică și reflectate în documentația de prețuri de transfer locală.

O analiză aprofundată ar trebui să includă și o evaluare a coerenței și aliniamentului între documentația de tip master file și cea local file, verificarea conformității contractelor cu realitatea operațională curentă, precum și o revizuire detaliată a calculului prețurilor de transfer, în special în cazurile care implică mecanisme de alocare a costurilor.

De ce este esențială o abordare proactivă în gestionarea prețurilor de transfer?

Subiectul prețurilor de transfer trebuie să fie abordat cu prioritate nu doar de autoritățile fiscale, ci și de societățile care desfășoară tranzacții intra-grup. În România, controalele fiscale în domeniul prețurilor de transfer se desfășoară pe perioade de până la cinci ani, ceea ce poate conduce la perpetuarea erorilor din trecut și la imposibilitatea de a le corecta în momentul inspecției fiscale. O astfel de abordare pasivă poate atrage, pe lângă ajustări ale prețurilor de transfer, și dobânzi și penalități de întârziere, care, în acumulare, pot afecta semnificativ performanța financiară și activitatea societății.

O abordare proactivă, susținută printr-un proces continuu de conformare, prin intermediul Gestionării Operaționale a Prețurilor de Transfer (GOPT), ajută companiile să identifice din timp eventualele neconformități și să implementeze corecțiile necesare înainte ca acestea să devină o problemă majoră.

Gestionarea operațională a prețurilor de transfer nu trebuie privită ca o activitate punctuală de conformare, ci ca un proces continuu de actualizare și adaptare a politicii de prețuri de transfer. O abordare proactivă ajută companiile să evite ajustări fiscale semnificative, să reducă riscul de penalități și să asigure sustenabilitatea activității într-un mediu fiscal tot mai dinamic.

Prin aplicarea consecventă a principiilor GOPT, societățile pot transforma prețurile de transfer dintr-un risc fiscal major într-un instrument de guvernanță eficientă care facilitează alinierea între entitățile grupului și asigură conformitatea continuă cu reglementările fiscale.

NOA este partenerul tău strategic în fiscalitate, ajutându-te să gestionezi cu eficiență riscurile legate de prețurile de transfer și să asiguri alinierea fiscală în cadrul companiei tale.

Echipa NOA va stă la dispoziție pentru orice întrebare privind cele de mai sus și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Recent, colegul nostru Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, a fost invitat în emisiunea Banii, Azi la TVR Info, în cadrul căreia a răspuns celor mai importante întrebări legate de auditul intern.

Mai jos puteti vizualiza interviul integral.

Obligații privind prețurile de transfer

Tranzacțiile efectuate între părțile afiliate, fie ele prestări servicii sau vânzări de bunuri de orice fel, redevențe sau împrumuturi, vor atrage mereu atenția autorităților fiscale. Și asta se întâmplănu doar în privința tranzacțiilor realizate cu nerezidenți, ci și în privința tranzacțiilor realizate între persoane afiliate aflate în aceeași jurisdicție fiscală.

Din experiența noastră de lucru în zona consultanței fiscale, am întâlnit antreprenori români care nu înțeleg de ce sunt importante prețurile de transfer pentru tranzacțiile realizate între persoane afiliate rezidente în România. Argumentul adus în discuție este că impozitarea este similara tuturor părților implicate în tranzacție, iar ceea ce pentru o companie înseamnă venit impozabil, pentru cealaltă înseamnă cheltuială deductibilă, adică impact fiscal 0 la nivel de grup – într-o situație ideală. Din păcate lucrurile nu sunt chiar atât de simple, și cu siguranță atunci când se va pune problema unor ajustări de impozite și de calculul unor dobânzi și penalități de întârziere, companiile nu vor fi într-o poziție favorabilă.

Mai mult, în legislație nu se face distincție între statul fiscal al părților afiliate, astfel că aceasta se aplică unitar tuturor contribuabililor.

Așadar, pentru contribuabilii care desfășoară tranzacții cu alte părți afiliate este obligatoriu să întocmească un dosar al  prețurilor de transfer, sub anumite condiții. Mai multe informații despre reglementările privind prețurile de transfer, obligația de întocmire a dosarului, model și conținut se regăsesc pe site-ul nostru.

În ultimul timp am sesizat tot mai multe cereri de prezentare a dosarului de prețuri de transfer în inspecții, chiar și la contribuabili mici și mijlocii care au tranzacții desfășurate la limita valorică a pragurilor prevăzute în legislație, iar termenele oferite de inspectori sunt cele prevăzute în legislație, respectiv:

• maxim 10 zile de la solicitare în cazul marilor contribuabili în anumite condiții sau,
• între 30-60 de zile de la solicitare.

Având în vedere termenele scurte, recomandarea este să ne pregătim pro-activ ca să ne ușurăm munca în perioada și așa destul de stresantă a controlului.

Prețurile de transfer și abordările în analiza lor

În funcție de tranzacțiile intra-grup, există mai multe metode de analiză a acestora în cadrul dosarului de prețuri de transfer. Alegerea metodei de analiză este foarte importantă întrucât poate influența rezultatele din dosar și mai ales poate fi discutată și contestată în cazul unui control, dacă nu este bine argumentată și aplicată.

De exemplu, metoda comparării prețurilor (atunci când comparăm prețurile practicate intra-grup cu prețurile practicate cu terții), deși este mai puțin costisitoare din perspectiva întocmirii dosarului de prețuri de transfer decât metoda marjei nete (studiu de piață) poate să fie cu ușurință contestată, întrucât, pentru a se putea aplica, este necesar să se compare produse/servicii similare vândute în condiții comparabile (condiții contractuale, cantități, termene etc). Din experiența noastră, cazurile în care se poate aplica metoda comparării prețurilor fără să fie subiect de discuție sunt foarte rare.

Pe de altă parte, trebuie acordată atenție și asupra metodei marjei nete (studiului de piață) dar nu din perspectiva folosirii metodei ci din perspectiva modalității de aplicare. În acest caz, de exemplu, analiza poate să fie contestată în anumite circumstanțe atunci când se analizează toate tranzacțiile desfășurate de o companie cu părțile afiliate sub un singur studiu – activitatea generală, fără să fie efectuate studii separate pentru fiecare dintre acestea. Mai mult, trebuie acordată o atenție specială comparabilelor acceptate în eșantionul studiului de piață, astfel încât să ne asigurăm că activitatea și profilul acestora sunt comparabile cu societatea analizată și mai ales că sunt independente.

Așadar, nu doar forma dosarului de prețuri de transfer este importantă, ci mai ales conținutul, respectiv analizele efectuate, pentru a ne asigura în primul rând că respectăm cerințele legislative, și în al doilea rând, că rezultatele analizelor ne sunt favorabile.

Ajustări de prețuri de transfer

În urma finalizării analizelor din perspectiva prețurilor de transfer, ne putem afla în situația în care sunt necesare ajustări de venituri la nivelul societății analizate, ajustări ce vor genera implicit impozite suplimentare.

În situația fericită în care analizele sunt efectuate pro-activ, ajustările de prețuri de transfer se pot face voluntar și astfel situația fiscală este corectată înainte să urmeze un control fiscal, și cel mai important, există libertatea de a alege la ce nivel se dorește efectuarea corecției.

În cazul în care ajustarea se face în cadrul unui control fiscal, aceasta va fi făcută  automat la nivelul medianei intervalului de piață, și vor fi generate în plus și dobânzi și penalități de întârziere.

În concluzie, prețul de transfer plătit pentru o tranzacție intra-grup, trebuie să fie foarte bine documentat pentru a se asigura conformitatea cu legislația, evitând astfel în inspecțiile fiscale potențiale ajustări de impozite suplimentare și accesorii.

Echipa NOA va stă la dispoziție pentru orice întrebare privind cele de mai sus și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Conform celor explicate în articolele anterioare, acronimul KYC & AML / CFT provine din limba Engleză și face referire la cunoașterea clientelei (KYC – „Know Your Customer”), prevenirea spălării banilor (AML – „Anti Money Laundering”) și combaterea finanțării terorismului (CFT – „Combating the Financing of Terrorism”).

În România, aceste aspecte sunt reglementate prin Legea nr.129/2019 privind „Prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, iar organismul de supraveghere și control în corespunzător este ONPCSB – Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Astfel, ONPCSB poate să deruleze controale la entitățile pe care le are în supraveghere. Printre altele, se pot sancționa fapte precum neraportarea tranzacțiilor suspecte sau neaplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei. În funcție de faptă și de entitatea vizată, se pot aplica amenzi sau chiar sancțiuni complementare, cum ar fi confiscarea de bunuri, blocarea conturilor bancare sau închiderea unităților comerciale.

Contravenții prevăzute în Legea 129/2019

Iată câteva exemple de fapte care reprezintă contravenții, conform dispozițiilor Legii nr.129/2019:

• nedesemnarea persoanelor cu responsabilități în aplicarea Legii nr.129/2019 și/sau a ofițerului de conformitate și neasigurarea accesului direct și la timp la datele și informațiile relevante;
• lipsa informațiilor despre propriul beneficiar real;
• nerespectarea de către reprezentantul legal al persoanelor juridice a obligației de depunere a declarației privind datele de identificare ale beneficiarului real;
• nerespectarea obligațiilor legale de a stabili politici și proceduri interne, mecanisme de control intern și proceduri de administrare a riscurilor de spălare de bani și finanțare a terorismului, în conformitate cu cerințele legale, aprobate de conducerea de rang superior;
• nerespectarea obligației legale de a identifica și evalua riscurile activității referitoare la expunerea la spălarea banilor și finanțarea terorismului, luând în considerare factorii de risc;
• neinstruirea periodică a angajaților și verificarea cunoștințelor acestora;
• neaplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei anterior stabilirii relației de afaceri;
• neobținerea dovezii înregistrării beneficiarilor reali la inițierea unei noi relații de afaceri;
• neobținerea tuturor datelor de identificare a clienților, persoane fizice și/sau juridice;
• neaplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientelei, respectiv a celor suplimentare în situațiile indicate de legislație și în situațiile care prezintă risc ridicat;
• neraportarea tranzacțiilor suspecte;
• neraportarea tranzacțiilor care nu prezintă indicii de suspiciune (cu numerar și a transferurilor externe de minim 10.000 euro echivalent în lei, inclusiv operațiunile cu o legătură între ele);
• neîndeplinirea obligației de a asigura o funcție de audit intern, dacă este cazul;
• neîndeplinirea în termele impuse a măsurilor dispuse de Oficiu, urmare a controalelor.

Sancțiuni emise pentru nerespectarea legislației

Sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor Legii nr.129/2019 pornesc de la 25.000 lei și pot ajunge la 150.000 lei pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice limitele maxime se majorează cu 10% din veniturile totale raportate la perioada fiscală încheiată anterior datei întocmirii procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Pentru încălcări ale prevederilor legale, pe lângă sancțiunea amenzii contravenționale, pot fi aplicate contravenientului una sau mai multe sancțiuni contravenționale complementare, enumerate de legislație, iar denumirea societății poate fi afișată pe pagina de web a Oficiului, ceea ce poate genera un risc reputațional care să conducă la prăbușirea credibilității în mediul de afaceri.

ÎÎn cadrul NOA Group avem o echipă de consultanți și auditori, specialiști acreditați la nivel național și internațional. Pentru a vă proteja afacerea, noi vă putem ajuta să fiți conformi cu cerințele legislației în domeniul KYC & AML / CFT, oferindu-vă consultanță în elaborarea procedurilor de cunoaștere a clientelei precum și auditul acestora.

În articolele următoare vom detalia aspecte privind controlul și Auditul Intern referitor la principiile KYC & AML / CFT și cum putem dezvolta un sistem sănătos și eficient de cunoaștere a clientelei.

Conform celor explicate într-un articol anterior, acronimul KYC & AML / CFT provine din limba Engleză și face referire la cunoașterea clientelei (KYC – „Know Your Customer”), prevenirea spălării banilor (AML – „Anti Money Laundering”) și combaterea finanțării terorismului (CFT – „Combating the Financing of Terrorism”).

Legislația în domeniul cunoașterii clientelei și combaterii spălării banilor este din ce în ce mai dinamică, cerințele sunt mai multe și mai stricte iar pentru a ne pune la adăpost de eventuale sancțiuni este nevoie să ne conformăm întocmai.

În România, aceste aspecte sunt reglementate prin Legea nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative , iar organismul de control corespunzător este ONPCSB – Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Legea nr. 129/2019 – Entități raportoare

Conform art.5, alin. (1) Legea nr.129/2019, intră sub incidența legii următoarele entități raportoare:

• instituțiile de credit și/sau instituțiile financiare persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit persoane juridice străine;
• administratorii de fonduri de pensii facultative și/sau ocupaționale, în nume propriu și pentru fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale pe care le administrează, cu excepția caselor de pensii ocupaționale profesionale;
• furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
• auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali, persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
• notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice liberale (în anumite cazuri particulare);
• furnizorii de servicii pentru societăți sau fiducii, de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și de portofele digitale;
• agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv pentru serviciile de închirieri bunuri imobile la valori lunare de 10.000 euro (echivalent lei) sau mai mult;
• profesioniști care comercializează bunuri cu tranzacții în numerar de 10.000 euro (echivalent lei), printr-o singură operațiune sau mai multe operațiuni care au o legătură între ele;
• persoanele care depozitează, comercializează opere de artă sau acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, în galerii de artă, case de licitații sau zone libere, iar valoarea tranzacției sau seriei de tranzacții legate între ele este de minim 10.000 euro (echivalent lei).

Suplimentar, entitățile raportoare care sunt supuse auditului financiar anual sunt obligate să asigure funcția de Audit Intern care să urmărească respectarea principiilor KYC & AML / CFT.

Importanța procedurilor de cunoaștere a clientelei

Pentru a nu avea relații comerciale cu persoane care doresc să folosească relația de afaceri cu noi în scopul finanțării terorismul, este esențial să aplicăm toate diligențele pentru a identifica persoana fizică sau juridică cu care facem afaceri și cine o deține în final (beneficiarul real) și să ne asigurăm că aceste persoane nu sunt supuse unor sancțiuni internaționale.

În cadrul NOA Group avem o echipă de consultanți și auditori, specialiști acreditați la nivel național și internațional. Pentru a vă proteja afacerea, noi vă putem ajuta să fiți conformi cu cerințele legislației în domeniul KYC & AML / CFT, oferindu-vă consultanță în elaborarea procedurilor de cunoaștere a clientelei precum și auditul acestora.

În articolele următoare vom detalia aspecte precum contravențiile și sancțiunile ca urmare a nerespectării legislației privind KYC & AML / CFT și cum ne putem dezvolta un sistem sănătos și eficient de cunoaștere a clientelei.

În cadrul NOA Group avem o echipă de consultanți și auditori, specialiști acreditați la nivel național și internațional. Pentru a vă proteja afacerea, noi vă putem ajuta să fiți conformi cu cerințele legislației în domeniul KYC & AML / CFT, oferindu-vă consultanță în elaborarea procedurilor de cunoaștere a clientelei precum și auditul acestora.

În articolele următoare vom detalia aspecte precum obligațiile legale privind KYC & AML / CFT și cum ne putem dezvolta un sistem sănătos și eficient de cunoaștere a clientelei.