NewsflashAlte măsuri fiscal-bugetare introduse prin OUG 115 din 2023 / Oher Tax news introduced by GEO 115 from 2023

Vezi materialul complet în format PDF.

See the full English version of the document in PDF.

Modificări pe scurt:

 

Ordonanța de Urgență nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene a fost publicată în data de 15 decembrie 2023, în Monitorul Oficial nr. 1139.

Un sumar al principalelor modificări este suprins mai jos:

• modifică și completează Codul fiscal
• introduce alte măsuri de consolidare fiscală
• modifică sistemul național privind factura electronică RO e-Factura (OUG 120/2021)
• introduce măsuri suplimentare privind Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport (OUG 41/2022)
• modifică anumite prevederi introduse prin Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung
• modifică anumite plafoane privind operaţiunile în numerar (Legea nr. 70/2015)
• amână anumite sancțiuni aplicabile în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale și
• aduce modificări Legii contabilității 82/1991.

Modificări pe larg:

 

Noi modificări aduse Codului fiscal

Toate modificările și completările aduse Codului fiscal intră în vigoare pe 1 ianuarie 2024, cu excepțiile indicate în mod expres în cele ce urmează.

1.Titlul II, Impozit pe profit

 A. Implicații pentru impozitul minim  

• Indicatorul Vs (venituri care se scad din veniturile totale) aplicabil impozitului minim pe cifra de afaceri / impozitului suplimentar pentru persoanele juridice din sectoarele petrol şi gaze naturale, va cuprinde veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (anterior prevederea menționa că se scad doar veniturile care nu sunt cuprinse în indicatorul I ‘valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active’).
• Se face precizarea că, în cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro se calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a membrilor grupului fiscal.
• Pentru contribuabilii care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuție (indicator I) / valoarea activelor (indicator A), se introduce obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani.
• Dacă obligația de mai sus nu este respectată, se recalculează impozitul minim pe cifra de afaceri, cu perceperea de creanțe fiscale accesorii.
• Obligația nu se aplică în cazul reorganizărilor, lichidării/falimentului sau în anumite situații când bunurile sunt scoase din patrimoniu.

 

B. Implicații pentru sectorul financiar

 (i) Ajustările pentru pierderi așteptate constituite de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare

• Această modificare întră în vigoare pe 15 decembrie 2023.
• Instituții de credit – se introduce o nouă formulare privind ajustările pentru pierderi așteptate înregistrate conform IFRS;
• IFN-uri – se introduc noi prevederi privind ajustările pentru pierderi așteptate înregistrate conform IFRS
• În detaliu:

– Ajustările pentru pierderi așteptate, înregistrate de către instituțiile financiare nebancare și sucursalele din România ale instituțiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, înscrise în Registrul general, vor putea fi deduse dacă sunt aferente următoarelor categorii de active:

1. credite acordate clientelei, alta decât instituțiile de credit, cu excepția operațiunilor fără recurs;
2. valori de recuperat de la clientelă, alta decât instituțiile de credit;
3. creanțe aferente operațiunilor reverse repo efectuate cu clientela, alta decât instituțiile de credit;
4. creanțe din operațiuni de leasing financiar, cu excepția celor care sunt în relație cu instituțiile de credit.

• De asemenea, vor putea fi deduse ajustările pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare din operațiuni cu clientela, din operațiuni interbancare și creanțe din operațiuni de leasing financiar, înregistrate de către instituțiile de credit persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine (anterior, se puteau deduce ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit reglementărilor prudențiale ale BNR, se determină ajustări prudențiale de valoare sau, după caz, valori ale pierderilor așteptate).

(ii) Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile

• Se introduc reguli speciale pentru a determina cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu IFRS și care înregistrează evaluarea titlurilor de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global.

C. Implicații pentru deducerea cheltuielilor

• Se introduc noi cheltuieli deductibile limitat;
• Se limitează la 50% deducerea cheltuielilor aferente unui sediu/sediu social deținut de persoane fizice/contribuabili și puse la dispoziția sau utilizate de către contribuabili;
• Regimul caselor de marcat fiscale nu mai permite deducerea costului aferent din impozitul pe profit.
• În detaliu:

(i) Cheltuielile cu educația timpurie

• Sunt adăugate creșele și grădinițele aflate în administrarea contribuabililor (alături de scoli, muzee, cantine, etc) pentru deducerea cheltuielilor de funcționare.
• Cheltuielile pentru funcționarea creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor vor fi considerate cheltuieli sociale deductibile în limita a 5% din fondul de salarii.
• Sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, vor fi considerate cheltuieli sociale, deductibile în limita de 5% din fondul de salarii, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
• Cele două categorii de cheltuieli de mai sus nu vor mai putea fi scăzute din impozitul pe profit (măsură ce era oricum amânată până la sfârșitul acestui an).

(ii) Cheltuielile cu locuințele de serviciu/ sediul social în locuință

• Se elimină deducerea suplimentară de 10% pentru cheltuielile cu funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu.
• Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, vor fi deductibile în limita a 50%.
• Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu social achiziționat de către contribuabil în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidențiale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, precum și amortizarea fiscală a acestora, vor fi deductibile în limita a 50%
• Dacă sediul social este utilizat în scop personal de către acționari sau asociați, cheltuielile respective, precum și amortizarea fiscală, vor fi considerate ca efectuate în favoarea acestora, fiind nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

(iii) Cheltuielile cu sponsorizările, actele de mecenat, bursele private

• Cheltuielile privind bursele private nu vor mai putea fi scăzute din impozitul pe profit datorat.
• În schimb, se vor include în totalul cheltuielilor sociale, în limita a 1.500 lei/bursă acordată și le vor deduce în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului.
• Contribuabilii vor putea dispune redirecționarea impozitului pe profit pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau către UNICEF și către alte organizații internaționale care își desfășoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, prin formularul 177 „Cerere privind redirecționarea impozitului pe profit / impozitului pe veniturile microîntreprinderilor”, până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit (anterior, termenul era de 6 luni de la data depunerii declarației anuale).
• Pentru operatorii economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat sunt cheltuieli nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, iar sumele respective se scad din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre 0,15% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.

 (iv) Costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale

• Costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale nu va mai putea fi scăzut din impozitul pe profit datorat.
• Sumele reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat după scăderea din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024, reprezintă elemente similare cheltuielilor începând cu anul 2024, respectiv începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024, caz în care amortizarea fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale va fi nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal.

(v) Ajustări pentru deprecierea creanțelor

• Se aduc modificări cu privire la deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, astfel că acestea:

1. vor putea fi deduse doar dacă creanțele reprezintă sume datorate de clienții interni și externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și servicii prestate și
2. pentru ajustările efectuate după 1 ianuarie 2024, vor putea fi deduse în limita a 30% din valoarea acestor ajustări (anterior puteau fi deduse în limita a 50%).

D. Implicații pentru costurile de finanțare

Costurile excedentare ale îndatorării

• Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni care nu finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor luate în considerare la calculul impozitului minim și impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, și care sunt efectuate cu persoane afiliate, se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro (nu se aplică instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare și întreprinderilor de investiții);
• Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât și cu persoanele neafiliate, care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăși plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.
• Se introduc și reguli de alocare a plafoanelor deductibile în cazul costurilor totale excedentare ale îndatorării reportate, pentru a determina ponderea costului excedentar nededus aferent tranzacțiilor/operațiunilor menționate mai sus.

E. Implicații pentru utilizarea pierderilor fiscale

• Începând cu anul 2024: Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi (față de 100% în următorii 7 ani, în prezent).
• Pentru anii anteriori 2024:Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, aferente anilor precedenți anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi.

2.Titlul III – Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

• Se modifică definiția microîntreprinderilor.
• Se introuce o condiție nouă: contribuabilul trebuie să depună situațiile financiare anuale până pe 31 martie 2024.
• Din 2024, plafonul veniturilor realizate se determină la nivelul tuturor veniturilor înregistrate de microîntreprindere și de toate societățile legate.
• În detaliu:

– Nu se mai pot deține 3 microîntreprinderi (condiție actuală eliminată)

– Condiție înlocuită cu aceea că asociații/acționarii să dețină, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și persoana juridică respectivă să fie singura stabilită de către asociați/acționari să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

– Asociații/acționarii care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică română analizată, cât și la alte persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru a fi microîntreprinderi, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie inclusiv al anului fiscal următor, o singură persoană juridică română care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Dacă această situație intervine în cursul anului fiscal, asociații/acționarii trebuie să stabilească microîntreprinderea/ microîntreprinderile care urmează să aplice impozitul pe profit, începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă și să notifice autoritățile fiscale.

– Se introduce o condiție suplimentară, respectiv să fi depus în termen situațiile financiare anuale, dacă are această obligație potrivit legii. Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii în anul fiscal 2024, această condiția se consideră îndeplinită dacă situațiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2024

• Se aduc modificări referitoare la sumele care pot fi scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

– Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări nu vor mai putea să scadă sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și nici nu vor mai putea redirecționa impozitul pentru activități de sponsorizare, respectiv pentru acordarea de burse private.

– Microîntreprinderile care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale nu vor mai putea să scadă sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

– Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse și sumele reprezentând achiziția de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este anul fiscal 2023.

• Limita privind veniturile realizate de 500.000 euro se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta.
• Contribuabilii din domeniul HoReCa nu vor mai putea aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor dacă nu mai îndeplinesc condițiile de încadrare ca microîntreprinderi. Acești contribuabili aplică condiția de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.
• Vor putea aplica sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor și intermediarii secundari de asigurări și/sau reasigurări care au realizat venituri din activitatea de distribuție de asigurări/reasigurări în proporție de până la 15% inclusiv din veniturile totale.
• Se introduce o excepție de la regulile generale de funcționare a sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul microîntreprinderii care se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului, care continuă să fie plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situație de inactivitate. La reluarea activității, microîntreprinderea respectivă are obligația de a angaja cel puțin un salariat în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării mențiunii de reluare în Registrul Comerțului.

3.Titlurile IV și V – Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii

A. Facilități fiscale (IT, construcții, sector agricol și alimentar)

• Pentru aplicarea scutirii de impozit pe venit, dacă în cursul aceleiași luni, persoana fizică realizează venituri din salarii și asimilate salariilor pentru o fracție din lună, la funcția de bază, la unul sau mai mulți angajatori succesiv, fiecare angajator stabilește partea din plafonul de 10.000 lei lunar și acordă scutirea în limita fracției din plafon astfel stabilită.
• Persoanele fizice care aceste sectoare și care au optat pentru plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat, pot renunța la opțiunea exprimată, prin depunerea unei solicitări în scris la angajator.
• Reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor din activitatea de creare de programe pentru calculator se aplică pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv, realizate în baza unui singur contract. Această modificare intră în vigoare de la 15 decembrie 2023.

B. Activități independente

• Cheltuielile de sponsorizare și mecenat nu vor mai putea fi deduse din baza de calcul a venitului net impozabil din activități independente, determinat în sistem real.
• Doar cheltuielile privind acordarea burselor private vor putea fi în continuare deduse în limită a 5%.
• Limita de deductibilitate din venitul net anual a abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive, plătite în scopul personal al contribuabilului scade de la 400 euro la 100 euro anual.
• Cheltuieli înregistrate în evidența contabilă, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, vor fi nedeductibile la determinarea venitului net anual impozabil din activități independente.
• Costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale nu va mai putea fi dedus din impozitul anual datorat.
• În cazul aparatelor de marcat electronice fiscale puse în funcțiune în anul 2023, precum şi sumele de aceeași natură reportate, acestea se deduc din impozitul pe venitul anual datorat pentru anul 2023, iar sumele rămase nu se reportează şi reprezintă cheltuieli deductibile la stabilirea venitului net anual, începând cu veniturile aferente anului 2024.
• Se clarifică modul de calcul al CAS și a CASS deductibile la calculul impozitului pe veniturile din activități independente determinate în sistem real, respectiv proporțional cu ponderea venitului net anual determinat în sistem real în total venituri cumulate din surse independente/pasive supuse contribuției respective.

C. Avantajele salariale

• Pentru determinarea plafonului neimpozabil/care nu se cuprinde în baza de calcul a contribuțiilor sociale aferente indemnizației de delegare, indemnizației de detașare, a prestațiilor suplimentare primite de lucrătorii mobili și a altor sume similare, plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă și multiplicarea rezultatului cu numărul de zile corespunzător fiecărei luni din perioada de delegare/detașare (anterior, proporția astfel determinată se multiplica cu numărul de zile din perioada de delegare/detașare). Această modificare intrare în vigoare de la 15 decembrie 2023.
• Devin venituri impozabile și se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale, sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, care anterior erau neimpozabile în limita unui plafon lunar de 400 lei.
• De asemenea, limita maximă pentru a considera neimpozabilă / a nu cuprinde în baza de calcul a contribuțiilor sociale contravaloarea abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, suportate de angajator pentru angajații proprii, scade de la 400 euro la 100 euro anual pentru fiecare persoană. Totodată, dacă aceste sume sunt suportate de angajați, vot putea fi deduse din baza de calcul al impozitului pe venit în aceeași limită de 100 euro anual.
• Următoarele categorii de beneficii extrasalariale se vor cuprinde în plafonul de 33% din salariul de bază:

– diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite;

– sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. Dacă aceste sume sunt plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon.

• Se reglementează în ce lună și în ce mod următoarele categorii de beneficii extrasalariale, suportate de angajator pentru angajații proprii, se consideră venituri și se supun impozitului pe venit dacă sunt depășite plafoanele neimpozabile:

– contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament,

– contribuțiile la un fond de pensii facultativ suportate de angajator,

– ⁠primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament,

– contravaloarea abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive,

– sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie,

– diferența ⁠favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.

D. Venituri din chirii

• Se reintroduce cota forfetară de cheltuieli care pot fi deduse din venitul brut din chirii, iar aceasta va fi de 20%.
• Pentru veniturile din chirii, nu se va mai putea aplica sistemul real de impozitare.
• Aceeași cotă forfetară de 20% se aplică și în cazul veniturilor din arendă (o scădere de la nivelul de 40% aplicabil în prezent).
• În cazul în care veniturile din chirii sunt plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, venitul net se va calcula ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile în aceeași cotă forfetară de 20%, dar impozitul se va calcula prin reținere la sursă de către plătitorul de venit.
• Persoanele care obțin astfel de venituri din chirii nu au obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, impozitul fiind final.

E. Alte aspecte

• Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală și din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinată în sistem real, precum și cea din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare și din transferul aurului de investiții, se reportează în limita a 70% din veniturile nete anuale, obținute din aceeași sursă de venit, în următorii 5 ani fiscali consecutivi (față de 100% pe 7 ani, în prezent).
• Persoanele fizice nu vor mai putea dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, excepție făcând doar persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
• Obligația notarilor publici de a depune o declarație informativă privind transferurile de proprietăți imobiliare devine lunară, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea actelor (anterior, declarația se depunea semestrial).
• Se reglementează valoarea salariului minim brut pe țară ce se va lua în considerare în situația în care se utilizează în cursul aceluiași an mai multe valori ale salariului minim brut pe țară. Astfel, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la stabilirea bazei anuale de calcul al CAS, respectiv al CASS datorate, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe țară în vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuțiile sociale.
• Persoanele care se află în concedii medicale acordate potrivit OUG nr. 158/2005 nu vor mai fi exceptate de la plata CASS.
• Persoanele fizice care au realizat în cursul anului 2023 venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, precum și din alte surse independente/pasive, în vederea stabilirii CAS, respectiv a CASS datorate pentru anul 2023, prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu termen de depunere până la data de 25 mai 2024, inclusiv, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la determinarea bazei anuale de calcul, vor utiliza nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 3.000 lei.
• Se introduc măsuri tranzitorii pentru situațiile în care persoanele fizice au depus Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, și care au utilizat un alt nivel al salariului minim decât cel menționat anterior sau plătitorii de venituri au utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe țară decât cel menționat anterior.
• Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, asocieri cu o persoană juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiții și alte surse și realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, acestea nu datorează CASS la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, dacă au obţinut venituri din activități independente pentru care datorează CASS la un nivel cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară.

4.Titlul VII – TVA

A. Limitarea dreptului de deducere a TVA în cazul spaţiilor de locuit

• Dreptul de deducere a TVA aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spaţii de locuit, indiferent de destinaţia acestora, situate în zone rezidenţiale sau în blocuri de locuinţe şi a TVA aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spaţii de locuit, în cazul în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, se limitează la 50%.
• Această măsură va fi aplicabilă după România va fi autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE.

B. Efectuarea importurilor fără plata TVA în vamă

• În cazul importurilor efectuate de următoarele persoane nu se face plata TVA în vamă:

– persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care depun declarații vamale prin utilizarea procedurii de vămuire centralizată (anterior, se aplicau în cazul importurilor efectuate de persoanele care au obținut certificat de operator economic autorizat),

– importurile efectuate prin depunerea unei declarații vamale sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA şi care au obţinut autorizație conform Codului Vamal al Uniunii.

• Pentru a nu face plata efectivă la organele vamale pentru importuri, persoanele care au obţinut certificat de amânare de la plată nu trebuie să înregistreze obligaţii fiscale restante administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi orice alte creanţe bugetare și nici alte obligaţii bugetare restante, fapt dovedit pe baza unei declaraţii pe propria răspundere puse la dispoziţia autorităţii vamale.

C. Alte aspecte

• Livrarea laptelui praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică, cozonacului şi biscuiţilor va rămâne sub cota redusă de TVA de 9%.
• Obligația depunerii declarațiilor informative 392A, 392B și 393 rămâne suspendată și în perioada 2024 – 2026.

5.Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

• În anul 2024, nivelul accizelor pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb și motorină se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, după cum urmează:

– începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum;

– începând cu data de 1 iulie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.

• Livrarea următoarelor categorii de produselor, din antrepozite fiscale ori din locaţia în care acestea au fost recepţionate de către destinatarul înregistrat, se efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată, urmând să se regularizeze eventualele diferențe cu ocazia depunerii declarației lunare de accize:

– vinuri spumoase,

– băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, cu anumite excepții,

– produse intermediare,

– alcool etilic.

• Această prevedere este aplicabilă în prezent doar pentru:

– benzina cu plumb,

– benzina fără plumb,

– motorină

• Pentru aceste produse, plata accizelor se efectuează de către furnizor ori de către cumpărător, iar livrarea produselor se face numai pe baza comenzii cumpărătorului, în condițiile prevăzute de ordonanță.
• Atestatul de destinatar certificat și atestatul de expeditor certificat vor fi valabile de la data emiterii, după ce a fost aprobată cererea de înregistrare de autoritatea competentă.
• Pentru marcarea păcurii sau asimilate acesteia din punctul de vedere al nivelului accizelor și a motorinei se utilizează marcatorul ACCUTRACE^TM PLUS, denumit ştiinţific Butoxibenzen, iar nivelul de marcare este de 14 mg +/- 10% de marcator pe litru de produs energetic. Această modificare intră în vigoare la data de 18 ianuarie 2024.
• De la intrarea în vigoare a ordonanței se vor putea utiliza în paralel atât marcatorul Solvent Yellow 124, cât și marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS, iar începând cu 18 ianuarie 2024, pentru motorina și păcura sau produsele asimilate acesteia din punctul de vedere al nivelului accizelor, se va utiliza exclusiv marcatorul ACCUTRACE^™ PLUS.
• Comercializarea marcatorului ACCUTRACE^™ PLUS se va putea face după înregistrarea la organul competent.
• Pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat, supuse accizelor nearmonizate, aflate în stoc la data de 1 ianuarie 2024, faptul generator și exigibilitatea intervin la data vânzării pe piața internă a produselor.
• Se modifică definiția noțiunii de ‘zahăr adăugat’ astfel că aceasta nu va mai cuprinde zaharurile din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe și zaharuri din piureuri de fructe.

6.Aparate de marcat electronice fiscale

• Amenda aplicabilă în cazul nerespectării termenului pentru obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, se aplică începând cu data de 1 octombrie 2024, pentru operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz.
• Dacă operatorii economici de mai sus desfășoară și alte activități pentru care legea prevede obligativitatea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, această derogare se aplică exclusiv pentru activitatea de livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz.

7.Operațiunile de încasări şi plăți în numerar

• Au fost introduse noțiunile de ‘supermagazin’ și ‘hipermagazin’, definite conform OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
• Astfel, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor, sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei, excedentul urmând a se depune în conturile bancare în termen de două zile lucrătoare.
• Se modifică plafonul zilnic pentru avansuri spre decontare, de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru fiecare persoană.
• Operațiunile de încasări sau plăți reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar (anterior legea prevede că se puteau face și în numerar dar în limita a 10.000 lei/zi).
• Se abrogă prevederea conform căreia în cazul în care există mai multe casierii, plafoanele se aplică pentru fiecare dintre acestea. Totuși, în cazul sucursalelor şi altor sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie şi/sau cont deschis la o instituție de credit se aplică în mod corespunzător prevederile pentru fiecare casierie în parte.
• Se introduce o sancțiune pentru nerespectarea interdicției de a efectua în numerar operațiuni de încasări şi plăţi între operatorii economici şi persoanele fizice în calitate de asociaţi / acţionari / administratori / persoane fizice / alţi creditori exclusiv creditorii instituţionali care desfăşoară activităţi de intermediere financiară reprezentând împrumuturi.
• Sancțiunea constă în aplicarea unei amenzi de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei și este aplicabilă de la 25 decembrie 2023.
• Celelalte modificări aduse Legii nr. 70/2015 prin OUG 115/2023 intră în vigoare de la 15 decembrie 2023.

8.Sistemul RO e-Factura

• Termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile calendaristice de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii de Codul fiscal, respectiv până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.
• Obligația, aplicabilă în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, de transmitere a facturilor emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, nu se aplică în cazul următoarelor operațiuni:

– livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii efectuate către persoane impozabile care nu sunt stabilite şi nici înregistrate în scopuri de TVA în România,

– livrărilor de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate și

– prestărilor de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare aplicabile în România.

• De asemenea, obligația, începând cu 1 iulie 2024, a emitentului facturii electronice de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, în relația comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România, nu se aplică în cazul facturilor simplificate.
• Se modifică cuantumul amenzilor aplicabile în cazul încălcării obligațiilor referitoare la sistemul RO e-Factura, astfel:

– pentru nerespectarea de către emitentul facturii a obligației de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, începând cu 1 iulie 2024, se aplică o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii,

– pentru primirea şi înregistrarea de către destinatarul a unei facturi emise de operatori economici stabiliţi în România, în relaţia B2B, fără respectarea obligației de mai sus, se aplică o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii,

– pentru nerespectarea termenul-limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, se aplică o amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru contribuabilii mari, de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru contribuabili mijlocii și de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

• În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcţional timp de minimum 24 de ore, obligaţia de transmitere se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului, iar perioadele de nefuncţionare a sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de internet ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Ministerului Finanţelor.

9. Sistemul RO e-Transport

• Se introduce cu data de 15 decembrie 2023, obligația raportării prin RO e-Transport a transporturilor rutiere internaționale de bunuri (aferente operațiunilor de import / export / achiziții intracomunitare / livrări intracomunitare), indiferent de categoria de bunuri transportate și nu doar pentru bunuri cu risc fiscal ridicat.
• Se definesc sau se modifică anumiți termeni utilizați, precum: teritoriul naţional, teritoriul unui stat membru și teritoriul unei ţări terţe, transportul rutier pe teritoriul naţional al bunurilor cu risc fiscal ridicat, transportul rutier internaţional de bunuri, operator de transport rutier, vehicul de transport și transport care face obiectul monitorizării pe teritoriul naţional.
• Dacă Sistemul RO e-Transport nu este funcţional, obligaţia de declarare, respectiv de actualizare se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului, atât când această situație intervine la punerea în mişcare a vehiculului de transport încărcat cu bunuri cu risc fiscal ridicat sau pe parcursul desfăşurării transportului, cât și la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în România și la locul de import.
• Obligația declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor cu privire la poziţionarea vehiculului de transport, referitoare la transportul internaţional de bunuri, revine următorilor utilizatori:

a) destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;

b) beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri;

c) furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;

d) depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit.

• Utilizatorii respectivi sunt obligați să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile internaţionale de bunuri, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT.
• Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.
• Operatorul de transport rutier este obligat să asigure transferul datelor curente de poziţionare a vehiculului de transport, pe toată durata traseului de transport al bunurilor, să echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicaţii care utilizează tehnologii de poziţionare şi transmisie de date prin satelit și să pună la dispoziţia conducătorului auto codul UIT primit.
• Nerespectarea acestei obligații se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice.

• Conducătorul vehiculului de transport are obligaţia să pornească dispozitivul de poziţionare înainte de începerea transportului pe teritoriul naţional, respectiv să oprească dispozitivul de poziţionare numai după livrarea bunurilor la locul de livrare declarat pe teritoriul naţional sau după părăsirea teritoriului naţional. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.
• Se prevede obligatia operatorului de transport de a echipa vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care este instalat software-ul Centrului Național pentru Informații Financiare, precum și obligația acestuia de a asigura, pe toată durata traseului, transferul datelor curente de poziționare a vehiculelor de transport care fac obiectul declarației.
• Acesta din urmă este obligat să prezinte, la solicitarea organelor competente, documentele care însoțesc transportul de bunuri care fac obiectul monitorizării prin sistemul RO e-Transport cu codul UIT.
• Modificările referitoare la Sistemul RO e-Transport intră în vigoare de la 15 decembrie 2023, cu excepția amenzilor introduse prin ordonanță care intră în vigoare la data de 1 iulie 2024.

10. Alte noutăți

• În cadrul ordonanței, se face și precizarea că organul fiscal competent comunică entităților beneficiare, în baza acordului scris, exprimat în prealabil de către contribuabil, informații cu privire la sumele redirecționate din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor/ impozitul pe veniturile persoanelor fizice, codul de identificare fiscală și, după caz, denumirea contribuabililor care au redirecționat aceste sume, procedura de aplicare urmând a fi emisă în termen de 90 de zile.
• Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal urmează a fi republicată, dându-se textelor o nouă numerotare.
• Se abrogă modificările aduse prin Legea 282/2023 referitoare la mecanismul de impozitare progresivă a venitului lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, cât și cel care are numai componentă necontributivă.
• Începând cu data de 1 ianuarie 2024, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nivelul salariului de bază brut lunar este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

• Pentru veniturile aferente anului 2024, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile de mai sus se diminuează cu suma de 200 lei lunar. Aceste prevederi se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2024.
• Se introduce obligația pentru persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exerciţiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenţii, sponsorizări, sume redirecţionate din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum şi alte forme similare de finanţare, de a întocmi o declaraţie care însoţeşte situaţiile financiare anuale şi evidenţiază sumele astfel primite, respectiv utilizate. Această obligație se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2023, iar nerespectarea ei se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei.
• Se modifică amenzile contravenționale aplicabile în cazul încălcării prevederilor Legii contabilității.

Cum vă putem ajuta:

Echipa NOA vine în sprijinul societăților oferind consultanță și îndrumare în diverse spețe referitoare la noile modificări legislative conform celor menționate anterior, precum și în totalitatea situațiilor întâmpinate din punct de vedere fiscal sau al auditului financiar/ auditului intern.

Echipa NOA vă stă cu plăcere la dispoziție pentru mai multe detalii referitoare la cele prezentate în cadrul materialului și vă încurajăm să ne contactați accesând formularul de contact

Cu stimă,
Echipa NOA